NOI DECIDEM

Merg acum doua zile cu un prieten sa bem o bere. El insista sa mergem la Crinul Alb, pizzerie oradeana situata in centrul orasului chiar langa pod. Eu ii sugerez sa mergem in alta parte, el nu, mergem acolo. Si ne-am dus.
Ne asezam la masa, un chelner vine spre noi. Amicul meu ii face semn cu mana (mana clar ridicata ca la clasa a doua ca sa vada omu’), chelnerul se uita la noi si continua sa se plimbe ignorandu-ne total. Vreau sa spun ca omul se afla la 3 metri de noi, s-a uitat fix si apoi s-a plimbat in alta directie de parca noi n-am fi fost problema lui. In jur nu mai era nimeni ca sa zici ca din cauza multitudinii de clienti nu ne-ar fi putut observa.
Asa ca ne-am ridicat si am plecat cu gandul sa nu mai dam in veci pe-acolo si l-am lasat pe om sa se plimbe in plictiseala lui.

Submited by: meh

Eram prin luna ianuarie, anul 2008. Pe colega mea de banca a apucat`o o durere de mana groaznica, nici macar nu si`o putea misca. Pentru ca era vorba de mana stanga, a refuzat sa o insotesc la cabinetul medical si a mai stat la o ora, in ciuda durerii insuportabile, care acum ajunsese la umar, deci o durea tot bratul stang. Dupa ce m`am uitat putin la mana ei, am observat ca se invinetea, ca si cum nu ar circula sangele prin ea. Colega mea s`a speriat si a acceptat sa merg cu ea la cabinetul medical. Asistenta a realizat faptul ca e mai bine sa o consulte un medic, asa ca ne`a trimis la spital, la urgente.
Cand am ajuns acolo, un angajat, probabil surd, ne`a tinut vreo 10 minute numai ca sa ii scrie numele colegei mele. A intrebat`o de mai multe ori cum se numeste, tipand si isterizandu`se ca nu intelegea si nu ne`a intrebat cat de grava e problema, ci doar ne`a spus sa asteptam pana cand toti cei dinaintea noastra vor fi primiti de catre medici. Dupa un sfert de ora, mana ei a devenit aproape albastra, ca sa nu mai zic ca durerea nu a incetat deloc.
Intr`un final, o asistenta binevoieste sa ne primeasca, doar ca sa ne scoata pe alta usa, spunandu`ne sa asteptam acolo, pe coridorul spitalului. Dupa zeci de minute, apare un asistent care ne conduce putin mai incolo si ne spune sa asteptam acolo. Dupa zece minute, asistentul trece pe langa noi, cu o cana mare, goala. Dupa inca zece minute, acelasi asistent mai trece o data pe langa noi, inca cana era plina ochi cu cafea.
Dupa inca zece-cincisprezece minute, apare o doctorita si o trage pe colega mea intr`o camera (presupun ca era cabinetul de consultatii al doamnei doctor). M`am grabit sa intru dupa ea, inainte sa`mi inchida usa in nas. Ce a urmat de acolo m`a facut sa`mi pierd si putina incredere pe care o mai aveam in spitalele din Suceava.
Doctorita, catre colega mea: Dezbraca`te!
Colega: Da` ma doare..
Doctorita: Dezbraca`te, cum vrei sa te consult?!!
Imi ajut colega sa`si dea geaca jos
Doctoria: Dezbraca`te, fata! Sau nu mai ai nimic pe dedesubt?
Colega: Nu…
Doctorita: Bine, atunci incerc asa. Ridica mana!
Colega: Da` nu o pot misca, ca ma doare.
Doctorita: Nu`i nimic, ridica mana!
Colega: Da` nu pot..
Si o apuca de mana bolnava, si o trage, o suceste pe toate partile, colega mea tipa de durere, dupa care ii da drumul ca din pod si ii zice ca are febra musculara, in timp ca ii prescrie niste aulin pe o bucata de hartie. Apoi o trimite la chirurgie, ca sa o consulte si medicul chirurg.
Cand am iesit de acolo, o asistenta i`a luat colegei meie reteta si a bagat`o intr`un dosar,apoi am urcat la etajul 9 cu liftul cu care se duc cadavrele si am asteptat sa vina doctorul, vreo 10 minute. In sfarsit, dintr`o camera din fundul coridorului iese un ditamai doctorul, cu o tigara in gura, si intra intr`o alta camera, unde il astepta o asistenta.
Doctorul: Ce mai are si asta?
Asistenta: A trimis`o de jos sa o consultati.
Doctorul: Adu`o aici!
Asistenta iese din camera si o cheama pe colega mea. Cand am vrut sa merg si eu cu ea, asistenta a facut ochii mari si mi`a zis sa raman acolo, ca doctorul o sa se enerveze daca intru si eu, asa ca am ramas acolo. Usa era deschisa, asa ca am auzit`o pe colega mea cum tipa din nou. Apoi doctorul a condus`o pana la usa si i`a zis ca nu e nimic, doar i s`au intins tendoanele, de la prea mult efort fizic.
Mentionez ca ea nu a facut niciun efort fizic, nici in ziua aceea, nici in zilele anterioare, intrucat ora de educatie fizica era pe la mijlocul saptamanii, iar durerea a apucat`o luni, iar in afara orelor de sport, ea nu face efort fizic.
In drum spre scoala, ne`am oprit la o farmacie si am luat niste tifon. Cand am ajuns la scoala, mana ei era umflata, de la umar in jos, iar palma nu si`o mai simtea. I`am bandajat mana cu tifon si dupa vreo jumatate de ora, durerea a inceput sa scada. Ii schimbam tifonul in fiecare zi, iar peste o saptamana a renuntat la el de tot.
Dupa inca doua saptamani, a apucat`o iar durerea, dar a refuzat cu orice pret sa mai mergem la spital. De atunci, periodic, o tot doare, dar prefera sa stea asa decat sa mearga la spital, sa o vada un doctor.
Sunt sigura ca nu e singura care a patit chestii de genul asta.

Submited by: o consumatoare infuriata

Articol: Oare e normal ca, intr-un hypermarket, la nicio casa sa nu existe nicio punga de cumparat? Niciuna. Se pare ca hypermarketul Cora a inteles total aiurea noile prevederi privind pungile de plastic…

Ajung la Cora vineri la pranz, dorind sa fac niste cumparaturi. Nu o paine si o sticla cu apa, ci cartofi, hartie igienica, cosmetice etc. Deci destul de multe si grele. Ajung la casa si ii cer doamnei sa-mi marcheze si o punga reciclabila, pentru ca nu aveam una la mine, nestiind ca ajung la cumparaturi. Doamna imi spune ca nu au pungi. Niciun fel de pungi, nici de plastic, nici reciclabile. Pur si simplu nu au. In tot hypermarketul.

Ei bine, eu ce sa fac in situatia data? Nu am masina sa le trantesc in portbagaj. Sa ma car cu ele in brate? Sa ma milogesc la magazinele din jur? Culmea e ca nu e prima oara cand se intampla asta, am mai patit-o acum ceva luni. Ceea ce nu inteleg eu este de ce nu se anunta treaba asta in magazin. Un amarat de mesaj de avertizare pe ecranele de la casa, un anunt la fiecare 10 minute. Pentru ca omul nu se duce la hypermarket sa-si ia o punga de condimente, se duce sa faca aprovizionarea si atata vreme cat esti ditai magazinul ii asiguri si lui posibilitatea de a-si achizitiona o punga reciclabila.

Submited by: Silvia

Cinci clienti au dat in judecata lantul de restaurante “La Mama”

- lantul de restaurante “La Mama” este acuzat neglijenta in serviciu si atentat la sanatatea publica

- ANPC a demarat o investigatie in acest caz

- cei cinci clienti cer daune morale in valoare de un (1) leu

- unul dintre reclamanti a fost amenintat telefonic de seful restaurantului “La Mama” din Piata Alba-Iulia, Nicolae Moldoveanu

Cinci clienti au dat inscris pe rolul Tribunalului Bucuresti o actiune impotriva lantului de restaurante “La Mama”, cerand daune morale de un leu. Actiunea in cauza a fost demarata in urma unui eveniment intamplat in seara zilei de 12 ianuarie 2009, cand un grup de cinci bucuresteni a luat masa la restaurantul mai sus amintit, aflat in zona Piata Alba-Iulia.

“Toti cinci am comandat personalului din restaurantul “La Mama” mai multe feluri de preparate printre care si cinci ciorbe. Dupa ce ne-au fost aduse la masa, fiecare dintre noi am inceput sa servim preparatul, insa in ciorba taraneasca comandata de prietenul meu s-a gasit un muc de tigareta (chistoc). Dupa socul avut initial, am incercat sa cerem  explicatii personalului din restaurantul cu pricina, insa toti au inceput sa ridice din umeri. Dupa aceste momente jenante, sefa de sala a inceput sa insinueze ca ar fi fost totul premeditat de catre noi. Evident, nu s-a putut justifica acest aspect, in cele din urma transmitandu-ne ca nu e un capat de tara si ar fi inteles daca era doar un fir de par sau vreun capat de ata. Insa, prezenta mucului de tigara i s-a parut neverosimila si a incercat sa ne ofere toata masa gratis. Am refuzat si ne-am achitat nota – in ciuda faptului ca nimeni dintre noi nu a mai servit nimic”, sustine Titus Somesan, unul dintre reclamanti.

Continuarea aici

Am fost [intr-o] Duminica la Snagov.

Am ajuns acolo. Langa calea ferata, complexul cu pricina (adica lacul Snagov), detinut de CFR. Adica acum CFR-ul nu se mai ocupa cu calea ferata si cu trenurile (nu ca s-ar fi ocupat vreodata, dar…), ci administreaza lacurile. IN FINE…

Taxa de intrare (!!!), deci fiti atenti aici, 15 lei/turism + 3 lei de persoana. Adica daca te duci cu iubitul pe jos pana in Snagov (ca tren nu este, este doar complex CFR), platiti 6 lei. Daca aveti mofturi si veniti cu masina, este 21 de lei! ASA…

Intru, incep sa vizitez intens zona turistica si dau de urmatoarele obiective: miros intens de mititei la gratar (check!), ponton putrezit gata sa cada (check!), lac Snagov cu matasea broastei si pestisori morti (check!), o ploaie de locuri de parcare (check!!!), 2 restaurante cu cobzari (check…). Astea, la alea gratuite. Ca mai sunt niste obiective, da’ cu bani: piscina, barcuta, mancare in restaurant.

Au si doua haznale.

Deci, hai sa recapitulam, mergi cu iubitul la Snagov Duminica (ca numai in week-end se plateste taxa), vine asa: 15 si cu 3 si cu 3. Mai te dai si cu barca, mai pui 15. Mancati o portie de cartofi cu ciuperci (ca sunteti intoxicati de atata miros de mici) si beti un suc, mai pune 50 de lei. Deci distractia aceasta te costa 86 de lei. Plus benzina, ca doar nu stai in Snagov.

Alte amuzamente: caini comunitari (sau cfr-isti, sau cum vrei tu) care se harjonesc prin iarba, plimbatul cu masina prin complex, datul cu mingea inspre niste dreptunghiuri asezate pe teren (a.k.a fotbal).

Si ca sa inchei cum trebuie seara de Duminica, incearca sa mai iesi in DN1 la 7-8 seara inspre Bucuresti. Hai, sa vedem daca reusesti! Adica de reusit tot ai sa reusesti, numai ca nu e garantat ca va fi in aceeasi zi…

Submited by: i_m_in_hiding

As dori sa povestesc prin ce am trecut cand a trebuit sa fac o simpla operatie de apendicita prin septembrie 2008.
Eram in clasa a 9-a. In timpul orelor de curs am inceput sa ma simt rau si am fost trimisa la spital de la cabinetul liceului.
Am ajuns eu la spital, nu era nimeni unde ar fi trebuit sa se faca internarile, pana cand intr-un tarziu apare un infirmier care ma anunta ca doctorul care era de garda plecase asa ca m-a trimis la cabinetul sau particular.
Am plecat de la spital in ciuda durerii si m-am dus la adresa pe care mi-a dat-o infirmierul, la doctorul X.
Cand am ajuns acolo,asistenta mi-a comunicat ca pot fi consultata doar in momentul in care voi veni cu un teanc de hartii si cu suma de bani pentru consultatie.
Ssa ca m-am dus la internatul la care stateam si acolo am ramas (eu nu sunt din orasul in care fac liceul, iar parintii mei nu aveau cum sa ajunga la timp).
Peste noapte durerea a devanit insuportabila si a doua zi am hotarat sa ma duc din nou la spiatal.
Am ajuns la spital impreuna cu o colega in jurul orei 11 dimineta, m-am dus la urgente minore, de acolo m-au trimis la pediatrie.L la pediatrie nu aveau medic asa ca am fost trimisa inapoi la urgente si tot asa.
Stateam pe holul spitalului si la un moment dat vad un doctor iesind de la sectia chirurgie. Mma duc la el, il trag de maneca si ii explic cum sta treaba. Ma  ia in cabinet, ma consulta si constata ca este destul de grav, asa ca hotaraste sa ma interneze.
Intre timp parintii mei au apelat la niste cunostinte sa dea spaga  doctorului care trebuia sa ma opereze, doctorului anestezist si asistentelor care urmau sa ma insoteasca in sala de operatie
Buun. Operatia a fost posibila abia a 2-a zi, dupa primirea spagii. Operatia a fost facuta fara efectuarea unor teste inainte, anestezia nu si-a facut efectul, am fost operata pe viu.
O saptamana dupa ce am fost operata asistentele veneau in vizita cand aveau chef, probabil cand se plictiseau de barfa si cafele, ca sa nu mai zic ca trebuia sa te rogi de ele sa iti faca un calmant. Apoi , la externare, doctorul mi-a zis ca pt scoaterea atzelor trebuie  sa ma prezint la cabinet, sa platesc 35 de lei si sunt rezolvata.
Nu m-am mai dus. Atzele mi le-a scos medicul meu de familie fara niciun ban.
Si am multe amintiri de genul acesta in spitalul din Tulcea.
Daca eu am patit toate aceste lucruri dand spaga, nu vreau sa ma gandesc ce se intampla cu cei care nu au posibilitatea de a o face…

Submited by: someone

4.01.2009

Povestea mea este povestea mamei. Se duce dumneaei la piata, la Veteranilor, mai exact, ca sa cumpere niste mandarine. Nimereste la o taraba dintre cele noi dintr-un capat al pietei, din PVC, ca sa stiti pe care sa le ocoliti, ia mandarine de 5 lei si asteapta restul de la 100 de lei. Matahala de vanzatoare ii da rest ca pentru 50 de lei. Mama era pe faza, nu a avut nicio indoiala si i-a zis ca nu i-a dat corect, ca ea i-a intins o bancnota de 100. Cert este ca precupeata mancatoare de parizer era chitita sa nu-i dea mamei banii, asa ca degeaba a stat mama acolo langa taraba, jegoasa ca aia refuza sa-i dea respectiva bancnota de 50 care lipsea. Politia pietei a venit, i s-a spus sa faca casa, mancatoarea de ceapa nu detinea asa ceva. Deschide hoata cutia cu bani se vede hartia de 100 de lei, dupa ce ea sustinuse ca nu avea nicio hartie de 100. Politia statea cu mana adanc infipta in rect, nu aveau ce sa-i faca rumegatoarei. Ideea este ca nu a existat nicio clipa de neatentie sau ezitare din partea mamei, ci respectiva a vrut pur si simplu sa o pacaleasca vazand-o o femeie mai in varsta si considerand probabil ca e dusa cu pluta.

Maine, mama se va duce la Garda Financiara sa-i faca reclamatie ca nu are casa de marcat, asa ca sa-si faca datoria de cetatean.
Ceea ce ma umple de greata este faptul ca pietarii di-mprejur au sarit si au inceput sa zica ca o stiu pe mama, ca ea asa face, ca spune ca este pacalita la rest. Mama saraca NU FACE cumparaturile acolo de obicei. Iti vine sa vomiti, ce lume infecta.
Concluzie, daca vizitati piata Veteranilor, sa folositi intotdeauna bani fixi si mai bine sa evitati noile tarabe, despre care ai zice ca-s mai civilizate. Nu e cazul. Ideal ar fi, daca vedeti o matahala de femeie, duhnind a bautura langa o taraba d-asta sa-i dati una in “….” ca as nu mai procreeze si alti ramatori ca ea. Niciodata nu i s-a intamplat mamei sa fie furata asa pe fata. Imi cer scuze pentru cuvintele foarte urate, stiu ca nu e normal, dar nimeni nu a ajutat-o pe mama, nici politia nici nimeni, se pare ca suntem care pe care, in tara asta de cacat, as spune, dar nu ar fi corect fata de multi exprinarea asta.

Submited by: S